Data: 21.07.2010
Subiect: COMUNITATEA DIN JUDEŢUL ALBA ŞI ROŞIA MONTANĂ RESPINGE VEHEMENT DEMERSUL DEMAGOGIC DE BLOCARE A PROIECTULUI MINIER ROŞIA MONTANĂ PRIN ÎNSCRIEREA PE LISTA TENTATIVĂ UNESCO
Către: PRIMULUI MINISTRU, DOMNUL EMIL BOC
MINISTRULUI CULTURII, DOMNUL KELEMEN HUNOR
MINISTRULUI ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI, DOMNUL ADRIEAN VIDEANU
AMBASADORULUI ROMÂNIEI LA UNESCO, EXCELENŢA SA DOMNUL NICOLAE MANOLESCU
COMISIA PERMANENTĂ COMUNĂ A CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI SENATULUI PENTRU RELAŢIA CU UNESCO, PREŞEDINTE HOREA-DORIN UIOREANU
COMISIA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI PENTRU UNESCO, DOMNUL SECRETAR GENERAL ŞERBAN URSU
ICOMOS INTERNAŢIONAL, PREŞEDINTE GUSTAVO ARAOZ
ICOMOS ROMANIA, PREŞEDINTE SERGIU NISTOR
Stimaţi domni,
În contextul declaraţiilor publice ale reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din luna februarie 2010 referitoare la posibila nominalizare a Roşiei Montane pentru înscrierea în Lista siturilor protejate UNESCO vă comunicăm următoarele:
Comunităţile din Roşia Montană şi judeţul Alba nu susţin iniţiativa de listare UNESCO a Roşiei Montane
Comunităţile din Roşia Montană şi din Judeţul Alba, în deplină reprezentativitate şi legitimitate a marii majorităţi a locuitorilor, exprimate prin vot, resping vehement demersul demagogic de blocare a unui proiect de dezvoltare a zonei Munţilor Apuseni, prin iniţierea procedurii de listare UNESCO a obiectivelor de patrimoniu din Roşia Montană. Menţionăm că iniţiativa de listare UNESCO este în contradicţie flagrantă cu interesele legitime ale comunităţilor locale, ale majorităţii locuitorilor din judeţul Alba şi a fost promovată fără consultarea şi sprijinul acestora.
Comunitatea locală are deja un plan de conservare a patrimoniului în Roşia Montană
Roşia Montană este şi a fost dintotdeauna o comunitate minieră. A fost înfiinţată de către romani în acest scop şi dezvoltată de-a lungul secolelor în totalitate pe baza activităţilor miniere. Mineritul a fost dintotdeauna seva de dezvoltare a acestei comunităţi. Respingerea activităţii miniere în această perioadă critică din viaţa comunităţii ar însemna un dezastru socio-cultural, de mediu şi economic. S-ar traduce prin sfârşitul unui mod distinct de viaţă ce a evoluat pe o perioadă de aproape 2000 de ani, şi ar conduce la distrugerea prin neglijenţă a vestigiilor fizice ale acestei comunităţi, a infrastructurii ei, a clădirilor şi a întregului peisaj cultural.
La Roşia Montană au fost efectuate cercetări de detaliu asupra bunurilor de patrimoniu cultural (arheologie, urbanism/arhitectură, etnografie şi etnologie, istorie orală şi peisaj) şi au fost delimitate obiectivele de patrimoniu care vor fi conservate şi puse în valoare (Centrul Istoric al Roşiei Montane, zonele Carpeni, Tău Găuri, Piatra Corbului, galeria Cătălina Monuleşti şi Păru Carpeni). Aceste zone sunt actualmente sub incidenţa Listei Monumentelor Istorice cu statut juridic de protecţie şi vor face obiectul restaurărilor şi amenajărilor în vederea transformării acestora în obiective de real interes turistic ce vor aduce beneficii comunităţii locale. Cea mai mare parte a obiectivelor de patrimoniu au fost descoperite şi documentate în cursul săpăturilor de salvare, organizate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional prin Muzeul Naţional de Istorie al României şi specialişti acreditaţi de Ministerul Culturii şi finanţate de Roşia Montană Gold Corporation conform prevederilor legale, iar rezultatele acestor campanii de cercetare au fost deja publicate la cele mai înalte standarde profesionale.
Credem că nu trebuie să existe oameni fără patrimoniu, dar nici patrimoniu fără oameni!
Dorim conservarea şi reabilitarea obiectivelor culturale, istorice şi de patrimoniu importante din Roşia Montană şi din judeţul Alba şi suntem ferm convinşi că acest lucru nu poate şi nu trebuie să excludă şansa comunităţilor locale la viaţă decentă şi dezvoltare pe termen mediu şi lung. În acest moment, comunitatea din Roşia Montană a identificat o soluţie acceptabilă, care nu numai că duce la reabilitarea obiectivelor importante de patrimoniu din localitate, dar permite şi dezvoltarea unui proiect minier ce va oferi, atât sursele de venit indispensabile unei zone sever afectate de lipsa locurilor de muncă, cât şi sursele de finanţare necesare reabilitării şi conservării obiectivelor de patrimoniu importante din zonă. Iar odată reabilitate, pe lângă datoria morală îndeplinită, acestea vor putea deveni obiective turistice în sine, care vor putea completa oportunităţile turistice şi de dezvoltare durabilă în zonă, complementare proiectului minier.
Iniţiativa de listare UNESCO este un abuz, o încălcare a normelor democratice
Comunitatea locală şi-a construit conform principiului participativ, Planul Strategic de dezvoltare socio-economică al comunei Roşia Montană, Judeţul Alba, 2008-1013, adoptat prin votul democratic al reprezentaţilor comunităţii locale. Acest document subliniază dezvoltarea strategică viitoare a comunei bazată pe punctul forte cel mai improtant al acestei zone – zacământul aurifer- în paralel cu punerea în valoare în scopuri turistice a moştenirii culturale. De aceea, iniţiativa de listare UNESCO vine în contradicţie cu voinţa democratic exprimată a comunitaţii locale.
Demagogia nu salvează patrimoniul!
Considerăm că înscrierea localităţii noastre în lista tentativă UNESCO este doar o încercare de a bloca proiectul investiţional propus la Roşia Montană şi nu un demers ce oferă soluţii pentru conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural.
Dovada în acest sens este lipsa planurilor concrete, ale ONG-urilor sau personalităţilor care susţin prezervarea integrală şi doar teoretic, introducerea în circuitul stiinţific şi turistic a obiectivelor vizate. Ori simpla invocare, în cadrul unor manifestări publice, a valorii lor istorice şi ştiinţifice nu poate opri degradarea monumentelor aflate deja de ani buni sub protecţia legislaţiei naţionale, pentru care nimeni nu a făcut nimic până acum, cu excepţia programului de restaurare a centrului urban al localităţii Roşia Montană, demarat de autorităţile locale şi compania Roşia Montană Gold Corporation.
Introducerea Roşiei Montane pe lista tentativă a UNESCO, doar pentru a stopa proiectul industrial, va accelera degradarea patrimoniului zonei, în condiţiile evidenţei lipsei resurselor financiare necesare prezervării acestuia.
Propunerea de înscriere pe Lista UNESCO fără consultarea autorităţii şi comunităţii locale este un proces nelegal şi netransparent
Conform prevederilor legale, reprezentanţii Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional trebuie să iniţieze consultări cu administraţia şi comunitatea locală pentru iniţierea oricăror demersuri de înscriere pe lista UNESCO (“Nominalizările (UNESCO) trebuie pregătite în colaborare cu şi cu aprobarea deplină a comunităţilor locale”, Anexa 3 din Liniile directoare operaţionale privind înregistrarea pe lista UNESCO, pagina 87, punctul 12), atâta timp cât efectele acestor acţiuni vor afecta în primul şi în primul rând comunitatea locală.
Istoricul problematic al managementului obiectivelor de patrimoniu înscrise deja de România, după 1990, pe lista UNESCO, inexistenţa fondurilor unilaterale obligatorii conform convenţiei semnate cu UNESCO de la bugetul de stat, obligă la precauţie şi responsabilitate.
Investiţiile extrem de mici făcute în obiectivele de patrimoniu de către statul român dovedesc faptul că o strategie coerentă, având la bază relevanţa ştiinţifică a obiectivului, principiul similarităţii şi acela al utilităţii sociale, nu poate fi pusă în practică decât în contextul unei activităţi economice de natură să pună la dispoziţia autoritaţilor locale şi forurilor de profil resursele financiare necesare unei astfel de intreprinderi.
Demersul de protejare a obiectivelor de patrimoniu nu poate fi legitim atunci când porneşte de la contestarea intereselor şi aspiraţiilor comunităţii locale, reprezentate de semnatarii acestei scrisori, la viaţă prosperă şi demnitate.
În concluzie, având în vedere următoarele argumente:
· Comunităţile din Roşia Montană şi judeţul Alba nu susţin iniţiativa Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional de listare UNESCO a Roşiei Montane;
· Comunitatea locală dezvoltă deja un plan de dezvoltare socio-economică şi un plan de conservare a patrimoniului în Roşia Montană;
· Iniţiativa de listare UNESCO este în contradicţie cu normele democratice şi prevederile specifice.
Anunţăm faptul că autorităţile şi comunitatea locală, nu susţin demersul de înscriere pe lista UNESCO a Roşiei Montane în defavoarea dezvoltării economice a unei zone cu mari probleme sociale, în contextul existenţei unui proiect care include şi soluţia prezervării şi valorificării patrimoniului cultural local. În acest sens, vă solicităm să vă consultaţi cu autoritatea şi comunitatea locală înaintea efectuării oricărui demers ce ar putea sa ne schimbe în mod dramatic viaţa de zi cu zi.
Cu deosebită consideraţie,
Eugen Furdui, Primar Roşia Montană 21.07.2010
Consilieri Roşia Montană:
Bar Ioan, Bartha Lucian, Bobar Eugen, Botar Valentin, Burian Toma, Felea Gheorghe,
Felea Ovidiu, Golgoţ Gheorghe, Iancu Ioan Marius, Nariţa Virgil, Rus Valentin,
Tiberiu Raţiu, Primar Abrud
Călin Andreş, Primar Cîmpeni
Cornel Napău, Primar Bucium
În sprijinul acestui demers semnează:
| | Nume | Reprezintă: | Semnează |
| 1 | Asociaţia Pro Roşia | 475 membri (locuitori în Roşia Montană) şi peste 1700 de susţinători | Andrei Jurca, Preşedinte |
| 2 | Asociaţia Pro Dreptatea | 500 membri înscrişi şi peste 1700 de susţinători | Marcu Blăjan, Preşedinte |
| 3 | Asociaţia Patronală Munţii Apuseni | 50 de persoane | Adrian Dumitru Bendea, Preşedinte |
| 4 | Asociaţia Culturală a Maghiarilor din Abrud | 60 de persoane | Lorand Kopenetz, Preşedinte |
| 5 | | | Ştefan Florian, Preşedinte |
| 6 | Ofensiva Tinerilor | | |
| 7 | Leaders | | Alexandru Gorun, Director Executiv |
| 8 | CERT Apuseni | | |
| 9 | Asociaţia "Cats & Dogs" Apuseni | | Mateiu Augusta, Preşedinte |
| 10 | Asociaţia EduCaleidoscop | | |
| 11 | Asociaţia Pensionarilor "Ion Buteanu" | | Marian Ioan, Preşedinte |
| 12 | Parteneriatul de Mediu Roşia Montană | | |
| 13 | Comunitatea Rromilor din Dăroaia | Peste 600 de persoane | Reprezentanţi: Dumitru Panţâr; Alexandru Petaca; Horea Nuţă; Viorel Bratima |
| 14 | Prof. Univ. Dr. Achim Moise - Specialist în domeniul utilajelor şi tehnologiei de prelucrare în substanţe minerale utile, Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia | | Prof. Univ. Dr. Achim Moise |
| 15 | Patromin | (Reprezintă peste 28.000 angajaţi) | Gavril Baican, Director |
| 16 | Meridian | Peste 1 milion de persoane din peste 10 sectoare de activitate | Ion Popescu, Preşedinte |
| 17 | Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România | | Ovidiu Nicolescu, Preşedinte |
| 18 | Federaţia Naţională Mine Energie | Peste 20.000 de salariaţi | Marin Condescu, Preşedinte |
| 19 | Sindicatul Viitorul Mineritului | Peste 150 de membri şi susţinători | |
Dezvoltarea economica a Muntilor Apuseni prin minerit a fost sustinuta public in mai multe rinduri si de catre urmatoarele autoritati publice:
Tiberiu Todea – primar comuna Albac
Vasile Marin Jurj – primar comuna Arieseni
Sandu Heler – primar comuna Avram Iancu
Radu Marcel Tuhut – primar comuna Ciuruleasa
Alexandru Macaiet – primar comuna Lupsa
Mircea Macavei – primar comuna Mogos
Ilie Avram – primar comuna Poiana Vadului
Sorin Corches – primar comuna Sohodol
Nicolae Lazaea – primar comuna Vadu Motilor
Ioan Resiga – primar comuna Vidra
