Scrisoare deschisă a comunităților din județul Alba și Roșia Montană prin care acestea condamnă încălcarea principiilor autonomiei locale și ale consultării cetățenilor, precum și îngrădirea dreptului la muncă și la un trai decent.
Către
MINISTRUL CULTURII, DOMNUL KELEMEN HUNOR
MINISTRUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI, DOMNUL ION ARITON
AMBASADORUL ROMÂNIEI LA UNESCO, EXCELENŢA SA DOMNUL NICOLAE MANOLESCU
COMITETUL INTERNATIONAL UNESCO, DIRECTOR GENERAL IRINA BOKOVA
ICOMOS INTERNAŢIONAL, PREŞEDINTE GUST AVO ARAOZ
COMISIA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI PENTRU UNESCO, DOMNULUI SECRETAR GENERAL ANI MATEI
COMISIA PERMANENTĂ COMUNĂ A CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI PENTRU RELAŢIA CU UNESCO, PREŞEDINTE HOREA-DORIN UIOREANU
ICOMOS ROMÂNIA, PREŞEDINTE SERGIU NISTOR
Stimaţi domni,
În urma declaraţiei comune a reprezentanţilor Academiei Române şi ai ONG-urilor Pro Patrimonio şi Icomos România din data de 30 decembrie 2010, prin care se solicită, printre altele, includerea Roşiei Montane în lista patrimoniului mondial UNESCO, dorim să vă aducem la cunoştinţă următoarele împrejurări:
Comunităţile din Roşia Montană şi judeţul Alba resping presiunile emoţionale şi demersurile demagogice de listare UNESCO a Roşiei Montane şi solicită respectarea dreptului la muncă şi la un trai decent al locuitorilor din Munţii Apuseni.
Aşa cum am subliniat şi în scrisoarea din data 21.07.2010, comunităţile din Roşia Montană şi din Judeţul Alba resping ferm demersul de blocare a unui proiect de dezvoltare minieră din Munţii Apuseni, prin iniţierea procedurii de listare UNESCO a obiectivelor de patrimoniu din Roşia Montană, care contravine intereselor legitime ale comunităţii. Mai mult decât atât, populaţia locală nu a fost niciodată consultată cu privire la iniţiativa de introducere a Roşiei Montane pe lista UNESCO, acest lucru datorându-se probabil temerii de a nu se întâmpina refuz sau rezistenţă din partea cetăţenilor.
Demersurile de înscriere a Roşiei Montane pe lista UNESCO încalcă în mod flagrant legea şi principiile autonomiei locale, nesocotind totodată şi obligaţia consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Legea prevede faptul că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală sunt exclusiv Consiliile Locale şi Primăriile. Administraţia publică locală funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Comunitatea este conştientă de starea patrimoniului cultural şi doreşte conservarea şi reabilitarea obiectivelor de importante de patrimoniu cultural din Roşia Montană şi din Judeţul Alba, însă acest lucru nu trebuie să excludă şansa comunităţilor locale la muncă, viaţă decentă şi dezvoltare pe termen mediu şi lung.
Aşa cum am arătat şi în scrisoarea precedentă, Comunitatea din Roşia Montană a identificat şi a adoptat deja propriul său Plan Strategic de Dezvoltare Socio-Economică, plan care prevede dezvoltarea pe termen lung a Comunei Roşia Montană prin exploatarea zăcământului auro-argintifer, care va oferi locuri de muncă şi surse de venit indispensabile unei zone sever afectate de şomaj şi sărăcie, precum şi sursele de finanţare necesare reabilitării şi conservării patrimoniului cultural.
SOLICITĂM INSTITUŢIILOR STATULUI SĂ CEARĂ LĂMURIRI CU PRIVIRE LA AFIRMAŢIILE CALOMNIOASE LA ADRESA AUTORITĂŢILOR PUBLICE ROMÂNE FĂCUTE ÎN CADRUL EVENIMENTULUI DE LA BRUXELLES
În cuprinsul declaraţiei comune, semnatarii acesteia menţionează ‘Tragedia locuitorilor din Roşia Montană, abandonaţi de către autorităţile publice, locale şi naţionale, în faţa unor presiuni enorme şi împiedicaţi să îşi asigure propria existenţă, reduşi în consecinţă la sărăcie forţată (…)’.
Astfel de afirmaţii au un profund caracter calomniator sugerând neimplicarea, nerepectarea şi neaplicarea legii de către autorităţile publice române, cu consecinţa creării unui g-av prejudiciu locuitorilor din Roşia Montană.
Având în vedere faptul că aceste afirmaţii au fost făcute în carul unui eveniment public, în afara ţării, solicităm autorităţilor să se sesizeze şi să solicite semnatarilor verificarea corectitudinii acestor informaţii.
Autorităţile publice locale, regionale şi naţionale îşi exercită cu bună-credinţă toate obligaţiile legale, în beneficiul celor care i-au ales şi vor întreprinde toate demersurile necesare restabilirii legalităţii, ori de câte ori se va constata încălcarea unor drepturi legitime sau dispoziţii legale.
Ne rezervăm dreptul de a ne folosi de toate mijloacele legale faţă de cei care la adăpostul unor intenţii aşa-zis nobile îşi permit să denigreze activitatea autorităţilor publice locale.
COMUNITATEA LOCALĂ SE DEZICE DE ‘BINEFĂCĂTORII DE LA DISTANTĂ’, CARE NU NUMAI CĂ NU POT SĂ OFERE O SOLUŢIE ALTERNATIVĂ REALĂ Şl VIABILĂ, DAR UTILIZEAZĂ DIVERSIUNEA LISTĂRII UNESCO DOAR ÎN SCOPUL UNIC DE BLOCARE A PROIECTULUI MINIER
Declaraţiile pompoase şi lozincile demagogice făcute în cadrul unor evenimente publice nu pot opri degradarea patrimoniului cultural din Roşia Montană care, pe lângă înscrierea câtorva obiective pe lista monumentelor istorice din România, nu a beneficiat de niciun ajutor sau interes concret, cu excepţia programului de restaurare a centrului urban al localităţii Roşia Montană, demarat de autorităţile locale şi compania Roşia Montană Gold Corporation.
Datorită investiţiei miniere de la Roşia Montană, aici s-au putut finanţa deja cercetări de detaliu asupra bunurilor de patrimoniu cultural: arheologie, urbanism/arhitectură, etnografie şi etnologie, istorie orală şi peisaj şi au fost delimitate obiectivele de patrimoniu care vor fi conservate şi puse în valoare (Centrul Istoric al Roşiei Montane, zonele Carpeni, Tău Găuri, Piatra Corbului, galeria Cătălina-Monuleşti şi Păru Carpeni).
Toate aceste zone aflate sub statut juridic de protecţie vor face obiectul restaurărilor şi amenajărilor în vederea transformării acestora în obiective turistice care vor aduce beneficii pe termen lung comunităţii locale.
În concluzie, îi rugăm pe semnatarii declaraţiei comune, precum şi pe toţi ceilalţi care ‘se preocupă de la distanţă’ de soarta patrimoniului cultural din Roşia Montană să lase experţii şi autorităţile competente să se pronunţe în astfel de demersuri tehnice şi să aibă încredere în comunitatea locală, care are deja propriul său plan de conservare a patrimoniului din Roşia Montană, elaborat în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, motiv pentru care nu se poate pune problema unei înscrieri în lista UNESCO.
De asemenea, le sugerăm să îşi îndrepte atenţia asupra altor zone cu patrimoniu din România, aflate cu adevărat în pericol şi care, spre deosebire de Roşia Montană, nu beneficiază de o investiţie care să finanţeze reabilitarea şi punerea lor în valoare.
Cu deosebită consideraţie,
Eugen Furdui, Primar Roşia Montană
Consilieri comuna Roşia Montană:
Bar Ioan
Bartha Lucian
Bobar Eugen
Botar Valentin
Burean Toma
Felea Gheorghe
Felea Ovidiu
Golgoţ Gheorghe
Iancu Marius
Rus Valentin
Şoit Ovidiu
